Eros-Shol
Chiriac.C.Marius
luni, 26 noiembrie 2012
miercuri, 21 noiembrie 2012
duminică, 18 noiembrie 2012
luni, 12 noiembrie 2012
Una dintre cele mai inspiraționale poezii
ChMar Flam
Daca de Rudyard Kipling
Dacă Rudyard Kipling
Daca de Rudyard Kipling
Dacă-ţi rămâne mintea când cei din jur şi-o pierd
Şi fiindcă-o ai te apasă sub vorbe care dor,
Dacă mai crezi în tine când alţii nu mai cred
Şi-i ierţi şi nu te superi de îndoiala lor,
Dacă de aşteptare nu osteneşti nicicând,
Nici de minciuna goală nu-ţi clatini gândul drept,
Dacă, izbit de ură, nu te răzbuni urând
Şi totuşi nu-ţi pui mască de sfânt sau înţelept,
Dacă visezi, dar visul stăpân de nu ţi-l faci,
Sau gândul, deşi judeci, de nu ţi-e un ţel,
Dacă-ncercând triumful sau prăbuşirea taci
Şi poţi, prin amândouă trecând, să fii la fel,
Dacă înduri să afli cinstitul tău cuvânt
Răstălmăcit, naivii să ducă în ispită,
Sau truda vieţii tale, înspulberată-n vânt,
De poate iar s-o ‘nalţe unealta-ţi prea tocită,
Dacă poţi strânge toate câştigurile tale
Ca să le joci pe-o carte şi să le pierzi aşa,
Şi iarăşi de la capăt să-ncepi aceeaşi cale
Fără să spui o vorbă de neizbânda ta,
Dacă poţi gândul, nervii şi inima să-i pui
Să te slujească încă peste puterea lor,
Deşi în trupul firav o altă forţă nu-i
Afară de voinţa ce le impune spor,
Dacă te vrea mulţimea, deşi n-ai linguşit,
Şi lângă şef tu umbli ca lângă-un oarecare,
Dacă de răi sau prieteni nu poţi să fii rănit,
Dacă nu numai unul, ci toţi îţi dau crezare,
Dacă ajungi să umpli minutul trecător
Cu şasezeci de clipe de veşnicii,
Mereu,
Vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor
Şi, mai presus de toate, un OM –copilul meu!
Rudyard Kipling – „Dacă”
Una dintre cele mai inspiraționale poezii în tot întregul ei, o poezie o lecție de viață un sfat dat de însăși ființa omenească ce prinsă în tăvălugul celor mai dure încercări te re-animă aducându-te la simplitatea unei alinări părintești și mai presus de toate la tendința înascută de a imortaliza spectacolul trăirilor efemere într-o înlanțurie de simțăminte primordiale și omenești, acel mod desăvârșit de a ne pregăti de noi drumuri pornind de la nimic mai mult decât puterea și suflul versurilor poeziei " Dacă "Şi fiindcă-o ai te apasă sub vorbe care dor,
Dacă mai crezi în tine când alţii nu mai cred
Şi-i ierţi şi nu te superi de îndoiala lor,
Dacă de aşteptare nu osteneşti nicicând,
Nici de minciuna goală nu-ţi clatini gândul drept,
Dacă, izbit de ură, nu te răzbuni urând
Şi totuşi nu-ţi pui mască de sfânt sau înţelept,
Dacă visezi, dar visul stăpân de nu ţi-l faci,
Sau gândul, deşi judeci, de nu ţi-e un ţel,
Dacă-ncercând triumful sau prăbuşirea taci
Şi poţi, prin amândouă trecând, să fii la fel,
Dacă înduri să afli cinstitul tău cuvânt
Răstălmăcit, naivii să ducă în ispită,
Sau truda vieţii tale, înspulberată-n vânt,
De poate iar s-o ‘nalţe unealta-ţi prea tocită,
Dacă poţi strânge toate câştigurile tale
Ca să le joci pe-o carte şi să le pierzi aşa,
Şi iarăşi de la capăt să-ncepi aceeaşi cale
Fără să spui o vorbă de neizbânda ta,
Dacă poţi gândul, nervii şi inima să-i pui
Să te slujească încă peste puterea lor,
Deşi în trupul firav o altă forţă nu-i
Afară de voinţa ce le impune spor,
Dacă te vrea mulţimea, deşi n-ai linguşit,
Şi lângă şef tu umbli ca lângă-un oarecare,
Dacă de răi sau prieteni nu poţi să fii rănit,
Dacă nu numai unul, ci toţi îţi dau crezare,
Dacă ajungi să umpli minutul trecător
Cu şasezeci de clipe de veşnicii,
Mereu,
Vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor
Şi, mai presus de toate, un OM –copilul meu!
Rudyard Kipling – „Dacă”
.
Un material scris drept tribut, după cum și titlul afirma, pentru scriitorul englez (1865-1936)
- Premiul nobel pentru literatură 1907 -
Motivația Juriului ( Laureații Premiului Nobel pentru Literatură)
Un material scris drept tribut, după cum și titlul afirma, pentru scriitorul englez (1865-1936)
- Premiul nobel pentru literatură 1907 -
Motivația Juriului ( Laureații Premiului Nobel pentru Literatură)
"Pentru putera de observație, originalitatea imaginației, virilitatea ideilor și remarcabilultalent narativ care caracterizează creatia acestui autor de reputație mondială."
joi, 8 noiembrie 2012
În culisele imaginației -Romane și Scenarii de film în cel mai simplu mod
ChMar Flam
În culisele imaginației - Romane și Scenarii de film în cel mai simplu mod.
S-au ridicat multe obiecții în legătură cu o afirmație
privind căreia proza rămâne un subiect din ce în ce mai greu accesibil, un
impediment ar fi critica pe care lumea modernă a transformat-o în unul dintre
modurile de a aprecia opera dintr-un unghi cât mai realist, conceptul provenind
de la ideea de faptă care este dusă până la stadiul de comparație cu cea a
normalitații.Un cu totul alt mod de a privi lucrurile față de poezie care prin
simplul ei efect tinde să aibe un viitor pe cât de mare pe cât raportul cititorilor
săi.
Un bun exemplu de factor cu o pondere semnificativă ar fi timpul tot mai limitat de care
dispune omul din ziua de astăzi pentru a citi dar și ideea de carte nou
aparută, acel tip de Best-Seller de marcă sau serie de succes care atrage
cititorul atât din interesul pentru o carte bună cât și din mediatizarea lor,
dar ce se întâmpla cu acele cărti care au un conținut superb dar care nu sunt
finanțate sau promovate din cauză financiară?. Cititori ar spune " Sunt
sigur, cu timp și răbdare adevărata valoare va ieși la lumină .".
Pentru a vedea impactul unei cărti asupra publicului au
apărut editurile online de cărti digitale eBook, Calameo, Bookrix, MyBook,
Amazon etc... . Pentru a determina
tinerii scriitori să organizeze timpul și pentru a eficientiza modul lor de
lucru dar și al altor clase precum scenaristi, reporteri, ziaristi a apărut
programul de structurare a operelor în developare Celtx Edge.
Structura
Romanului poate fi simplificată și astfel timpul considerabil redus în
același rând aș vrea să menționez că optând pentru oricare din proiectele
disponibile cu puțin efort de informare se pot crea scenarii, romane, opere
dramatice de cea mai înaltă calitate și în cel mai profesionist mod cu putință.
Succes ! în cele ce vor urma a fi scrise.
miercuri, 7 noiembrie 2012
Umbre și cuvinte
ChMar Flam
Umbre și cuvinte
Și, deodată, în linistea adâncă
Două inimi bat vibrează încet
Trei cuvinte rascolite, cad
stancă
Cu brutalitatea unui cărturar
inert
Diluviul secundelor recente
În scurta lor mișcare pe atlaz,
Cuprinde camera, pe nesimțite
În răstimpul de extaz.
Martor la întregul joc
Eul meu privea neputincios
La mine și la a mea ființă
Al meu surâs și-al meu noroc,
Rămân pe apă ca pe foc
Râmân un sublim oximoron
În celebrul vis drept cântăreț
afon.
În teatrul gol gându-mi fuge
către public
Și așa, timpul, a încremenit, fatidic.
Dar tu esti prea sus demon
angelic
Ce-n sinea-ti porți adâncul
adâncurilor
Prăpastia unui răsărit mojic
Un atentat la sărutul dimineților
Un Seth al nopților piramidale
Pe sub porții, blesteme,
Zbori printre gânduri
Între rândurile mele .
Demon diafan
ChMar Flam
Demon diafan
- Postat de Chiriac .C .Marius în Martie 16, 2012 la 9:30am
Tu ,tu să ramâi între sacră muză
si profan
Asemeni ție suspinu-ți va deveni
Un demon diafan
Iar sfera ta îți va croii viitor
de reverii
Peste amiază peste noapte
Cer de nori si colivii
Libertăți vei ingrădi în coloane
de clepsidre
Iar pădurea și poteca, pierdute,
alai de rugi vor deveni
Tu ,tu să ramâi între sacră muză
si profan
Doar astfel vei continua să treci
prin stele
Pe poteci ,sub bolți în
miazanoapte ori uitat liman
Asemeni lor ce-au fost întâia
dată creatori de odisee.
marți, 6 noiembrie 2012
Oscilații continue, Inimi și destine
Oscilații continue, Inimi și destine
- Postat de Chiriac .C .Marius în Septembrie 29, 2012 la 3:00am
În inerția unui sărut cinetic
Gândul meu atoll, impuls mecanic
Pătrunde-n timp efemer dar magic
Iar frecvența inimi-mi pare lanț de amintiri
Un șir monoton de pasiuni pierdute
A cărei diagrame statico-cinematică
Izbește firavul simțământ invariant
În proiecți ortogonale ale sufletului meu
Ce acceleraza unghiular în priviri făurite
De așa natură să mă-nfioare, și-mi pare
Creații divine închistate-n perpetum infinite
În marșul ce mă apropie de tine
Energia mea se stinge
Și rămân fără cuvinte
Lumea mea cuantică, lanțană de sfere
Se pierde în durere
Un compendium de suspine
Mă ajută să găsesc un silogism
O teoremă un algoritm
Să închei spunând de-ar fi doar atât
Te-aș iubi pană-n mormânt.
Făurar de amăgiri
Făurar de amăgiri
De poți în clipa de sfârșit să-mi curmi cumplita-mi suferință
Căci eu , hoinar de-al lumii largi, am iubit frumoasa-mi tară
Un chin ,ce-n graba sa ma ucide-n proxima ei nestiință
Eu rămân aici acum si langă tine in lupta-mi neîntreruptă
Aud citesc si văd dar nu înteleg de ce nu răzbat in noi mandrii
Sunetele lui Enescu ce cad sub umbre albastre stravezii
Versurile-n valuri furtunoase ce vă ating inimile zi de zi
Imaginile lor pline de furii străbat pamânturi ori păduri
Iar tu , tu esti tot ce ei au putut atinge fară să se destrame
Să pot sa simt în tine cilpele-n margele în toiul vieții mele
Este o dorință arzătoare căci ei prin tine renasc drept stele.
miercuri, 26 septembrie 2012
Credinta de Veac manifest / Fiorii Stihiei Pioase
Indemn Poetic la dragoste de Tara
Între turnurile lacrimilor diafane ...
- Postat de Chiriac .C .Marius în Septembrie 11, 2012 la 12:30pm
Între
turnurile lacrimilor diafane ...
Așa mă simt uneori,
Nevoit, de neștiute sorți,
Să mă pierd în ochii tăi,
Să cad în rugăciune,
Seara-n asfințit,
Către iubitu-mi Dumnezeu.
Căci rabd, la poarta suferinţei,
Voind să te mai văd încă odată
Și mă-nchin, făgăduind că altă dată
O să-i aprind o lumânare,
A cărei flacără duioasă
Să lumineze, firav și neștiut,
Chipul iubitei mele
Alb, cu ochi albaștri, interzis
În mii de feluri.
Și iar mă rog la bunul Dumnezeu
Să nu mă lase muribund
Sfârșit de dorul iubitei mele, interzise
În mii de feluri neîntelese,
Pe nesfârșitul orizont de şoapte,
În războiul dintre zi și noapte,
Unde se nasc visele.
Acolo unde eu ...
Acum...nu mă mai regăsesc...
Sunt demiurg? Ori sunt creştin?
Sunt un Zamolxe fără coroană,
Ori sunt ultimul martir?
Mă simt pierdut,
Mă simt o flacără homerică,
Sau o scânteie-nlăcrimată,
Ce se îndreaptă către mare...
Iar ea, la fel ca mine, păşeşte înspre moarte
Incet, cu fiecare pas, cu fiecare gând, mi-aduc aminte,
De o Cartagină-n ruine...
Povestea de dragoste dintre noi,
E un duet oximoronic,
Un duet în care nu există dans în doi...
Așa se sting și flăcările tremurânde,
Cu priviri miloase, împătimite,
Precum lacustra de pe lacul de niciunde,
Ucisă de speranțe-nchipuite...
Un lant de patimi stă cuminte,
Așteptând la poarta suferinței, ultimele sale zale,
Căci te-am regăsit...
Dar tu te stingi în uitare,
Iar lanțul devine tot mai mare, tot mai mare ...
luni, 10 septembrie 2012
În pântecul eternitați
Luntrea mea fantasmă și adiere,
Ma-ngenunche în durere
Cand privesc adânc la tine,
Cand cerșesc o amăgire,
De la tine, atol de amor
Cu dulceată în privire
Ce din lumea mea ma rupe
Iară tu, tu ești un mister ,ești Calliope!
A inimi hotar si rostul meu hoinar
Ești pentru mine un gând nesăbuit
Iar eu, columnă de visare
Ce se frânge fară rost în a sine zare
Poftind numai iubire
Sunt chinuit precum Sisif,
Sunt soldat, frumoasă Clio …
Într-un târziu am amorțit
Iar buzele mi-au adormit
Încet, încet necontenit
Ochii mei batrâni grifoni
Se mai ivesc în colțuri de umbrire
Dar vreau să simt incă odată
Sageți din sufletu-mi cum zboară
Să fi a mea pentru o clipă,
Dar sclipirea ta se stinge interzisă
Iar povestea noastră va rămâne pe veci nescrisă
Abonați-vă la:
Postări (Atom)