Luntrea mea fantasmă și adiere,
Ma-ngenunche în durere
Cand privesc adânc la tine,
Cand cerșesc o amăgire,
De la tine, atol de amor
Cu dulceată în privire
Ce din lumea mea ma rupe
Iară tu, tu ești un mister ,ești Calliope!
A inimi hotar si rostul meu hoinar
Ești pentru mine un gând nesăbuit
Iar eu, columnă de visare
Ce se frânge fară rost în a sine zare
Poftind numai iubire
Sunt chinuit precum Sisif,
Sunt soldat, frumoasă Clio …
Într-un târziu am amorțit
Iar buzele mi-au adormit
Încet, încet necontenit
Ochii mei batrâni grifoni
Se mai ivesc în colțuri de umbrire
Dar vreau să simt incă odată
Sageți din sufletu-mi cum zboară
Să fi a mea pentru o clipă,
Dar sclipirea ta se stinge interzisă
Iar povestea noastră va rămâne pe veci nescrisă
